Potrivit datelor furnizate de Colegiul Medicilor din România jurnaliștilor de la G4Media, județul Satu Mare dispune de doar nouă medici de urgență, față de 22 câți sunt în Maramureș sau 45 în Bihor. Problema nu e lipsa specialiștilor, spune șeful Colegiului Medicilor, ci distribuția acestora, medicii de urgențe preferând, la fel ca mulți alții, centrele universitare.
Una dintre problemele din sistemul de urgenţă este supraîncărcarea camerelor de gardă, la pachet cu sindrom de burn-out prin care trec profesioniștii care lucrează în acest sector. Specialiști ar fi, spune prof. Dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor România, citat de G4Media, doar că aceștia preferă centrele universitare.
Așa se face că, potrivit datelor Colegiului Medicilor, în regiunea de nord-vest a țării, cei mai mulți medici de urgențe profesează în Cluj, Bihor și Maramureș, în timp ce în Sălaj, Satu Mare și Bistrița-Năsăud, numărul acestora rămâne unul scăzut.
La Satu Mare sunt nouă medici de urgență, în timp ce în Sălaj sunt șapte și în Bistrița sunt 8. Clujul are 82 de medici de urgență, Maramureșul are 22, iar Bihorul are 45, mai arată datele Colegiului Medicilor.
Așa s-a ajuns ca în multe dintre județe situația să devină cronică, cu o nevoie tot mai mare de medici de urgență, în timp ce personalul din UPU este suprasolicitat.
"Peste 50% dintre medicii de urgenţă sunt concentraţi în zonele universitare. Sunt judeţe cu un număr redus de medici. Dar activitatea lor e oarecum compensată cu ajutorul medicilor de familie", mai spune Coriu.
Conform estimărilor preşedintelui Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, necesarul de urgentişti la nivel național se situează între 300 şi 500 doar pentru spitale, fără a lua în calcul serviciile de ambulanţă.
Soluții ar fi, mai ales în zona urgențelor minore care ar putea fi tratate în ambulatorii, astfel încât UPU să rămân pentru urgențele de cod galben și cod roșu.
