Mai bine de jumătate dintre localitățile sătmărene au avut cheltuieli mai mari decât venituri anul trecut, arată datele analizate de PresaSM. Doar 24 de localități au rămas cu bani după execuția bugetară, printre ele municipiile și orașele din județ. Iar când vorbim de cele mai ”cheltuitoare” comune, vedem că cei mai mulți bani s-au dus pe locuințe, servicii și dezvoltare publică, canalizare și tratarea apei și asigurări și asistență socială. Datele mai arată și că pentru localitățile care țin în frâu cheltuielile bugetare, fondurile europene reprezintă o pârghie importantă pentru derularea investițiilor. Dar chiar și cu ajutorul banilor europeni, micile comunități sunt dependente de banii de la bugetul central atunci când vor să facă proiecte, fie că e vorba de investiții în infrastructura de utilități sau în repararea drumurilor, în unitățile de învățământ sau serviciile sociale oferite.
Conform analizei PresaSM, pe baza raportărilor oficiale, nu mai puțin de 61% dintre localitățile sătmărene au cheltuit anul trecut mai mulți bani decât au avut efectiv în buget, Cele două municipii și orașele sătmărene se descurcă mai bine și au reușit să rămână cu bani după execuția bugetară, arată sursa citată, dar cele mai multe comune au avut nevoie de bani suplimentari pentru a putea acoperi cheltuielile anuale.
Cea mai mare diferență la nivelul județului nostru s-a înregistrat în comuna Botiz. Acolo, balanța a fost una negativă cu 3,39 milioane cheltuieli în plus față de veniturile obținute. Potrivit sursei citate, peste 60% din buget s-a dus către Locuințe, servicii și dezvoltare publică cu puțin peste 14 milioane mergând către capitolul "Alte active fixe". Aici pot fi încadrate lucrările de amenajări urbane, dar și lucrări la sistemul de utilități și iluminat public. Platforma mai arată și că Botiz a cheltuit mai mult decât bugetul nu doar în 2025, ci și în 2024, asta după ce din 2020 și până în 2023 a reușit să aibă cheltuieli mai mici decât bugetul.
Pe locul doi la cheltuieli mai mari decât bugetul este comuna Viile Satu Mare. Comuna a cheltuit cu 2,77 milioane mai mult decât veniturile obținute. Cea mai mare parte a banilor s-a dus pe canalizare și tratarea apelor uzate. Alimentarea cu gaze naturale a localităților a costat și ea peste trei milioane, în timp ce 14% din cheltuieli au fost cele legate de asigurări și asistență socială.
Pe locul trei se află comuna Călinești-Oaș, cu un deficit de 2,63 milioane. Puțin peste 29% din totalul cheltuielilor a mers către asigurări și asistență socială, în timp ce 16% a mers către autorități publice și acțiuni externe, cu cei mai mulți bani mergând către remunerația personalului bugetar, adică 1,57 milioane.
Alte nouă comune din județ au cheltuit cu peste un milion mai mult decât veniturile la buget. Bixad și Foieni au cheltuit cu 1,8 milioane mai mult. În Bixad, cele mai mari cheltuieli au fost anul trecut cu asigurările și asistența socială, cheltuieli care au crescut de la 4,34 de milioane în 2024 la 4,48 milioane în 2025. În Foieni, cei mai mulți bani s-au dus către componente sau investiții complementare în străzi.
La polul opus se află municipiul Satu Mare care, potrivit platformei, a terminat cu bugetul pe plus, cu 52,5 milioane. Cei mai mulți bani s-au dus pe transporturi, iar la acest capitol, cea mai mare cheltuială a fost reprezentată de fonduri europene nerambursabile, bani pe care orașul i-a primit pentru modernizarea sistemul de transport în comun. Repararea străzilor și a podurilor, dar și noile construcții au reprezentat și ele cheltuieli însemnate făcute anul trecut. Tot în 2025, asigurările și asistența socială au reprezentat 14,6% din totalul cheltuielilor, în timp ce banii dați pentru Învățământ au reprezentat 14,1%. Alte 12 procente s-au dus către cultură, recreere și religie.
Orașul Negrești-Oaș este imediat după Satu Mare în clasament. A avut venituri cu 2,57 milioane mai mult decât a cheltuit. Și aici cei mai mulți bani s-au dus pe dezvoltare publică, iar la acest capitol, cei mai mulți bani au venit din fondurile europene nerambursabile.
Pentru multe dintre localitățile care au reușit să se încadreze în bugete, fondurile europene au reprezentat principala pârghie pentru continuare proiectelor de dezvoltare. Pentru unele comunități, în schimbi, chiar și proiectele europene au avut nevoie de sume pentru cofinanțare, ceea ce a pus presiune pe bugete. Datele mai arată și că micile comunități sunt și cele în care cheltuielile de funcționare, împreună cu cele pentru asigurări și ajutor social, reprezintă cele mai mari proporții din cheltuieli, astfel încât nu mai rămân bani pentru pentru dezvoltare.
Top localități sătmărene cu cheltuieli mai mari decât veniturile în 2025
Execuție Bugetară 2025 - Comune Județul Satu Mare
| Localitatea | Venituri în 2025 | Cheltuieli în 2025 | Diferență (Venituri - Cheltuieli) |
|---|---|---|---|
| COMUNA BOTIZ | 22,479,676.04 | 25,867,375.79 | -3,387,699.75 |
| COMUNA VIILE SATU MARE | 28,495,728.89 | 31,267,968.93 | -2,772,240.04 |
| COMUNA CALINESTI OAS | 13,668,252.64 | 16,300,510.07 | -2,632,257.43 |
| COMUNA BIXAD | 16,631,788.53 | 18,496,131.81 | -1,864,343.28 |
| COMUNA FOIENI | 13,261,946.08 | 15,063,444.52 | -1,801,498.44 |
| COMUNA SANTAU | 17,907,432.41 | 19,444,471.63 | -1,537,039.22 |
| COMUNA PETRESTI | 9,269,414.45 | 10,744,961.04 | -1,475,546.59 |
| COMUNA VALEA VINULUI | 8,046,967.78 | 9,487,896.62 | -1,440,928.84 |
| COMUNA CRUCISOR | 11,763,958.45 | 13,112,369.06 | -1,348,410.61 |
| COMUNA TURULUNG | 31,256,724.43 | 32,468,743.82 | -1,212,019.39 |
| COMUNA TEREBESTI | 16,459,098.16 | 17,550,671.32 | -1,091,573.16 |
| COMUNA CRAIDOROLT | 8,336,871.29 | 9,358,013.53 | -1,021,142.24 |
Datele pot conține inadvertențe legate de modul în care au fost transmise documentele. De asemenea, pot exista diferențe de corelare între datele celor trei instituții menționate, Ministerul Finanțelor, Trezorerie și INS.
