Conform unei analize PresaSM pe date valabile pentru exercițiul bugetar din 2024, în județul Satu Mare avem 38 de localități care au cheltuit pe salariile de personal mai mult decât veniturile proprii. Avem și o comună în topul național care a cheltuit pe salarii de peste două ori veniturile proprii. Practic, ar avea nevoie de banii de pe cel puțin doi ani de zile doar pentru a putea plăti salarii.
Analiza PresaSM arată că la nivelul județului Satu Mare, nu mai puțin de 38 de localități au cheltuit doar pe salarii mai mult decât veniturile proprii. Venituri proprii înseamnă pentru o localitate: ”sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale”, ”sume repartizate din Fondul la dispoziția Consiliului Județean”, ”sume repartizate pentru finanțarea instituțiilor de spectacole și concerte” și ”sume repartizare de consiliul județean”.
Dacă ne uităm la datele valabile pentru 2024, ultimele publicate, vedem că cele mai mari probleme la noi în județ se înregistrează la Hodod, acolo unde salariile reprezintă 232% din veniturile proprii, adică se dau de două mai mulți bani pe salarii decât sunt venituri proprii la buget.
Datele arată că Hodod a avut în 2024 venituri totale proprii de 3,2 milioane, asta în timp ce veniturile totale s-au ridicat la 13,2 milioane, cu cei mai mulți bani venind, 7,6 milioane, au venit din sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate, adică bani de la bugetul central. Hodod a cheltuit 12,9 milioane în anul respectiv, din care 7,4 milioane doar pe salariile de personal. Pentru asistență socială a mai plătit alte două milioane.
Hodod este chiar pe locul 22 la nivel național între localitățile cu cele mai mari discrepanțe între salarii și venituri. În localitatea Spotu Nou din Caraș-Severin, de exemplu, se duc pe salarii de aproape patru ori mai mult decât veniturile comunei. E pe primul loc pe țară.
Socond, localitatea al cărei primar și-a anunțat intenția de a renunța la Primărie în vederea unificării cu comuna Beltiug, salariile reprezintă 180% din venituri, adică aproape că mai e nevoie de încă un an de încasări doar pentru a putea acoperi cheltuielile de personal. Au fost și proteste în Socond după anunțul făcut de actualul edil. Datele arată că Socondul are venituri proprii de doar 2,8 milioane, asta în timp ce a avut 4,4 milioane cheltuieli de personal și încă puțin peste 5 milioane în servicii publice oferite cetățenilor.
Cehal și Tarna Mare nu sunt nici ele departe. Și aici, dacă ne uităm la procente, cheltuielile de personal reprezintă peste 150% din veniturile proprii. Iar lista continuă cu Turulung, Cămin, Căpleni.
Practic, doar 25 de localități din Satu Mare pot spune că, doar din veniturile proprii, își pot plăti salariile. Pe primul loc e municipiul Satu Mare, unde cheltuielile de personal reprezintă 28% din veniturile proprii și 18% din veniturile totale. Dacă ne uităm la nivel național, municipiul Satu Mare se află pe locul douăzeci pe țară în rândul celor cu venituri ridicate fiind depășit, în regiune de nord-vest de Oradea, care e pe locul 8 și Baia Mare, care e pe locul 17.
La Certeze, salariile se apropie de jumătatea veniturile proprii, la fel stau lucrurile și în Vetiș. În restul localităților sătmărene, cheltuielile de personal trec de jumătatea veniturilor proprii. Adică, după plata salariilor, mai rămân doar cu jumătate din banii strânși.
Care este situația în celelalte orașe din județ
La Carei, cheltuielile de personal ajung la 71% din veniturile proprii, respectiv 35% din veniturile totale ale Primăriei. Situația e mai bună la Negrești-Oaș, acolo unde pe salarii merg 58% din veniturile proprii, adică 26% din veniturile totale.
În Tășnad, 80% din veniturile proprii se duc pe salariile de personal, iar la Ardud, procentul ajunge la 99%.
Orașul Livada a cheltuit 104% din veniturile proprii din 2024 pe salariile de personal, în schimb a ajuns la doar 47% dacă ne uităm la veniturile totale. Veniturile proprii ale orașului Livada se ridică la puțin peste nouă milioane, în timp ce veniturile totale, împreună cu subvențiile venite de la bugetul național, au ajuns la peste 20 de milioane, cei mai mulți bani fiind sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate.
TOP-ul localităților sătmărene. Cât din veniturile proprii se duc doar pe salarii
| Localitate | Procent cheltuieli de personal din total venituri proprii |
|---|---|
| SATU MARE | 28% |
| CERTEZE | 46% |
| VETIS | 46% |
| FOIENI | 51% |
| NEGRESTI | 58% |
| VIILE SATU MARE | 61% |
| BIXAD | 70% |
| CAREI | 71% |
| SUPUR | 74% |
| DOBA | 76% |
| PAULESTI | 79% |
| ORASU NOU | 79% |
| TASNAD | 80% |
| BOTIZ | 80% |
| MOFTIN | 84% |
| HALMEU | 85% |
| PISCOLT | 85% |
| DOROLT | 86% |
| MEDIESU AURIT | 87% |
| ANDRID | 92% |
| TARSOLT | 93% |
| APA | 93% |
| URZICENI | 94% |
| SACASENI | 97% |
| ARDUD | 99% |
| TURT | 100% |
| SAUCA | 100% |
| LAZURI | 101% |
| HOMOROADE | 102% |
| PETRESTI | 102% |
| CRAIDOROLT | 103% |
| BATARCI | 104% |
| LIVADA | 104% |
| POMI | 104% |
| CIUMESTI | 105% |
| CALINESTI | 106% |
| ODOREU | 106% |
| VAMA | 109% |
| VALEA VINULUI | 110% |
| ACAS | 113% |
| GHERTA MICA | 114% |
| BELTIUG | 114% |
| AGRIS | 115% |
| SANTAU | 116% |
| CAMARZANA | 116% |
| PORUMBESTI | 118% |
| CULCIU | 119% |
| CAUAS | 120% |
| MICULA | 126% |
| PIR | 127% |
| TEREBESTI | 129% |
| TIREAM | 130% |
| SANISLAU | 132% |
| CRUCISOR | 132% |
| RACSA | 134% |
| BOGDAND | 135% |
| BARSAU | 135% |
| BERVENI | 135% |
| CAPLENI | 136% |
| CAMIN | 137% |
| TURULUNG | 140% |
| TARNA MARE | 150% |
| CEHAL | 150% |
| SOCOND | 180% |
| HODOD | 232% |
Primarul comunei Căpleni, Megyeri Tamás Róbert, a transmis un punct de vedere: ”În primul rând, vă mulțumesc pentru atenția acordată problemei finanțării administrațiilor publice locale, acesta fiind un subiect extrem de important, care afectează direct populația. Totuși, pentru ca cititorii dumneavoastră să aibă o imagine completă și exactă asupra datelor bugetare per cap de locuitor prezentate în articole, aș dori să vă atrag atenția asupra unui detaliu tehnic important, care nuanțează semnificativ situația descrisă. Sumele care apar la capitolul „cheltuieli de personal” în bugetele locale nu acoperă exclusiv salariile aparatului propriu al primăriilor (funcționari publici și personal contractual). În această categorie statistică și contabilă sunt incluse și salariile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, precum și indemnizațiile aferente acestora.
Finanțarea acestor cheltuieli de asistență socială se realizează în felul următor: bugetul de stat de la nivel central asigură cel mult 90% din sumă, în timp ce diferența (de cel puțin 10%) trebuie acoperită de autoritățile locale din bugetele proprii. Desigur, stabilirea încadrării în grad de handicap și a drepturilor aferente nu este o decizie a autorității locale, ci a comisiilor medicale de specialitate – ceea ce este absolut firesc, nefiind o chestiune administrativă. Această metodologie contabilă duce, în practică, la situația în care sumele destinate asistenței sociale – care doar tranzitează bugetele locale, fiind susținute majoritar din bugetul de stat – cresc disproporționat capitolul cheltuielilor de personal.
În multe cazuri, chiar și 80-90% din „cheltuielile de personal” raportate sunt destinate acestor obligații sociale, și nu salarizării aparatului propriu al primăriei. Prin urmare, povara reală a cheltuielilor strict administrative suportate din taxele locuitorilor este, în realitate, mult mai mică decât lasă să se înțeleagă datele statistice brute. Am convingerea că aceste informații vor contribui la o informare și mai exactă a publicului în viitor”
