Primarii acuză Guvernul că folosește „mijloace propagandistice” pentru a justifica reforma administrativ-teritorială a României. Edilii susțin că desființarea sau comasarea unor comune este „imorală”. Mai mult, aceștia spun că afirmația lui Ilie Bolojan, potrivit căreia majoritatea comunelor nu au venituri proprii suficiente pentru a se susține financiar și „stau cu mâna întinsă” la Guvern, este tendențioasă.
Mai mulți edili din țară au ajuns luni la București pentru a sta de vorbă cu oficialii pe tema reformelor din administrația publică.
Unii edili au fost proactivi și n-au mai așteptat întâlnirea de astăzi. Au făcut apel la cetățeni pentru a salva comuna, deci și fotoliul de primar și locurile de muncă din Primărie.
Așa s-a întâmplat în Dolj, unde primarul comunei Mischii, a făcut apel pe Facebook la locuitori. În vizorul edilului sunt cei care locuiesc efectiv în comună, dar au domiciliul în altă parte.
„Apel către cetăţenii comunei Mischii! Având în vedere reforma din administraţie unde se pune accent pe numărul de locuitori, fac apel la cetăţenii care locuiesc pe raza comunei, fără domiciliul de Mischii, să se prezinte la Primărie pentru a-şi schimba domiciliul! Numai aşa putem salva comuna de la desfiinţare. De dumneavoastră depinde!”, a scris primarul pe pagina de Facebook.
Tot în apelul său, edilul a spus și că odată pornită reforma administrativă, cei cu domiciliul declarat în comună vor avea prioritate la soluționarea solicitărilor.
Ilie Bolojan a anunțat o reformă administrativ-teritorială care ar putea viza comasarea de localități, pe fondul scăderii populației.
Câte comune din Satu Mare nu întrunesc condițiile de populație
Chiar dacă legea nu prevede un număr minim de locuitori pentru sate, atunci când vine vorba de comune, acestea ar trebui să aibă un număr minim de 1.500 de locuitor. Doar că, tot potrivi legii, chiar și în situația scăderii numărului de locuitori, în cazuri excepționale se pot constitui și comune cu mai puțini locuitori, dar această decizie este luată de către consiliul județean, cu aprobarea ministerială.
Practic, legea spune că nu există o populație minimă obligatorie pentru înființarea unei comune, prioritatea fiind asigurarea resurselor economice și a infrastructurii necesare pentru buna funcționare a administrației locale. Totuși, dă cifra de 1.500 ca un indicator, chiar dacă nu și condiție obligatorie.
În ceea ce privește declarațiile premierului cu privire la "statul cu mâna întinsă", tot legea care stabilește cifra de 1.500 pentru comune prevede și că la înființarea lor acestea trebuie să aibă un ”potenţial economic care să asigure echilibrul bugetar al comunei.”
De exemplu, la nivelul județului Satu Mare, potrivit ultimului recensământ, nu mai puțin de opt comune au sub 1.500 de locuitori și ar putea deveni obiectul unor comasări.
Pe lista comunelor din Satu Mare care ar putea face obiectul unor comasări se numără comuna Săuca, unde numărul de locuitori, potrivit ultimului recensământ este de 1477, e adevărat, în creștere față de recensământul anterior, când avea puțin peste 1.300 de locuitori. Tot pe listă este și Urziceni, cu puțin peste 1.400 de locuitori, iar tendința este de scădere, dacă ne uităm la datele demografice.
Tot sub 1.500 de locuitori are și comuna Săcășeni. Potrivit ultimului recensământ, aici locuiau 1134 de sătmăreni, cu 44 mai puțin decât în urmă cu 20 de ani.
În comuna Cămin, depopularea a fost și mai puternică. Dacă la recensământul din 2021 au fost înregistrați 1250 de locuitori, cu zece ani înainte, erau 1388. Practic, într-un deceniu, comuna a pierdut 138 de locuitori.
Comuna Pir a ajuns și ea sub numărul de 1.500 de locuitori. Potrivit ultimului recensământ, comuna Pir cu satele aferente aveau 1413 locuitori, mai puțin cu 201 față de deceniul precedent.
Situația este similară și în Petrești, acolo unde au fost înregistrați 1388 de locuitori în 2021, cu 200 mai puțini decât cu zece ani înainte. Ciumești a ajuns la 1193 de locuitori, în timp ce în Cehal locuiesc 1279 de locuitori.
