Potrivit informațiilor PresaSM, în seara de 4 septembrie 2025, la locuința bunicilor paterni ai minorei, după refuzul de a i se preda copilul, ar fi izbucnit un conflict. Bărbatul ar fi luat-o cu forța pe victimă și ar fi dus-o la o altă locuință, unde ar fi țipat și amenințat-o că „îi va da 20 de lovituri de cuțit” dacă ia copilul. apoi ar fi lovit-o cu palmele și pumnii la nivelul feței. De asemenea, ar fi strâns-o puternic de brațe și ar fi privat-o temporar de libertate, încuiind ușa. Și ca va suferi vătămărei fizice dacă va merge la poliție sau va cere ajutor.
După aproximativ o oră și jumătate, agresorul i-ar fi cerut să plece, adăugând că, dacă va lua minora, „o va înjunghia”. Femeia a rămas peste noapte în locuința comună, afirmând că nu avea alternative sigure de deplasare sau adăpost.
Certificatul medico-legal consemnează leziuni traumatice compatibile cu comprimare cu mâna, databile la 4 septembrie 2025, necesitând 2–3 zile de îngrijiri medicale. Instanța a corelat constatările medico-legale cu recunoașterea pârâtului că a avut loc o „îmbrânceală”, apreciind că violența fizică a existat, chiar dacă acesta a negat lovituri cu pumnul sau palma.
Victima a mai indicat că în data de 6 august, agresorul s-ar fi prezentat la locul ei de muncă, ar fi scos-o afară, ar fi apucat-o de tricou, i-ar fi luat telefonul și ar fi agresat-o fizic și verbal, incident ce ar fi fost surprins de camere.
Aceste împrejurări au conturat, în fața instanței, un istoric de tensiune și agresivitate în momentele în care victima încerca să exercite legături personale cu copilul. Pentru cauza de față, judecătorul a reținut drept dovedite violențele din 4 septembrie (împingeri/îmbrâncire și comprimare a brațelor), iar episoadele anterioare au fost menționate ca context, nefiind pe deplin probate în acest dosar.
Agresorul a negat loviturile și a susținut că a fost doar o „îmbulzire” provocată de o discuție aprinsă; a recunoscut, însă, certurile și faptul că a apucat-o de haine/îmbrâncit-o.
Judecătorul a constatat că pe fondul neînțelegerilor privind locuința minorei și accesul mamei la copil, pârâtul „a devenit agresiv și nu își poate controla comportamentul” față de reclamantă. Există acte de violență fizică (îmbrâncire, comprimarea brațelor) și violență verbală/amenințări de natură să inducă temere justificată pentru integritatea victimei. Nu s-au dovedit acte de violență împotriva copilului, nici în prezența acestuia — motiv pentru care nu s-a extins interdicția și asupra minorei. Intensitatea faptelor nu justifică, în acest stadiu, obligarea la dispozitiv electronic de supraveghere.
-----------------------
FOTO: Arhivă/Scop ilustrativ
