Când accizele cresc și legislația se schimbă în același an, piața nu stagnează, ci se reașează. Asta s-a întâmplat vizibil în segmentul produselor destinate fumătorilor adulți din România: categorii care acum un deceniu abia existau în vocabularul comercial local ocupă astăzi rafturi întregi, atât fizice, cât și online, iar consumatorii navighează între opțiuni mai diverse ca oricând, nu neapărat mai simple.
De la țigara clasică la un ecosistem de produse
Transformarea pieței nu a venit dintr-o schimbare bruscă de preferințe, ci dintr-o suprapunere de factori: reglementare mai strictă, fiscalitate în creștere, diversificare accelerată a ofertei și o anumită curiozitate a consumatorilor față de alternativele la fumatul tradițional. Produsele fără fum, tutunul încălzit și vape-ul au câștigat teren în mod constant, iar cifrele globale reflectă această tendință. Piața mondială a țigărilor electronice era evaluată undeva între 33 și 45 de miliarde de dolari în 2024, estimările variind semnificativ între firmele de analiză în funcție de metodologie și de categoriile incluse, ceea ce face orice cifră punctuală să fie tratată cu rezervă.
La nivel global, Philip Morris International raporta că produsele fără fum reprezentau aproximativ 42% din veniturile nete totale în primul trimestru din 2025, cu circa 38,6 milioane de utilizatori adulți estimați în 95 de piețe. Aceste date ilustrează o schimbare structurală în industrie, nu o tendință de nișă.
România, între export solid și piață internă în schimbare
Privind dinspre producție, România ocupă o poziție mai importantă decât sugerează imaginea obișnuită a unui consumator pasiv. Conform datelor Institutului Național de Statistică, exporturile de produse din tutun brut și prelucrat, inclusiv consumabile pentru tutunul încălzit, au depășit 2 miliarde de euro în 2024, în creștere cu aproximativ 360 de milioane față de anul anterior. Contribuția pozitivă a sectorului la balanța comercială a depășit 1,5 miliarde de euro, ceea ce plasează industria tutunului printre exportatorii relevanți ai economiei românești.
Pe plan intern, tabloul este mai nuanțat. Prevalența fumatului la adulți a rămas apropiată de media europeană, cu o reducere modestă înregistrată de-a lungul timpului, în timp ce vaping-ul pare mai puțin răspândit în rândul adulților români față de media UE. Există însă o problemă documentată în rândul adolescenților: datele INSP din 2025 arată că ponderea tinerilor români care au fumat cel puțin o dată în ultimele 30 de zile era cu 35% mai mare decât media europeană, iar 43% dintre adolescenții din România au declarat că au folosit cel puțin o dată o țigară electronică, față de 35% la nivel UE. Aceste cifre au alimentat direct presiunea pentru reglementare mai strictă.
Ce a schimbat Legea 64/2024 în practică
Adoptată în 2024, Legea nr. 64/2024 a redefinit cadrul legal în care funcționează întreaga piață a produselor cu nicotină. Principala schimbare de substanță constă în tratamentul egal aplicat țigărilor electronice, vape-urilor și produselor din tutun încălzit în privința restricțiilor de utilizare și comercializare, categorii care anterior operau uneori în zone gri ale reglementării. Legea a permis totodată vânzarea pliculețelor cu nicotină pentru uz oral, cu un conținut de maximum 20 mg per pliculeț, deschizând oficial un segment care circula deja informal pe piață.
Sancțiunile pentru comercianți sunt concrete: amenzi între 10.000 și 20.000 de lei, cu posibilitatea suspendării sau închiderii unității în funcție de numărul de abateri. Aplicarea efectivă a legii rămâne variabilă, iar interpretările privind utilizarea în spații închise generează în continuare confuzii, dat fiind că legea definește fumatul ca ardere de tutun, ceea ce lasă loc unor lecturi diferite pentru celelalte categorii de produse.
Fiscalitate în creștere și efectul asupra pieței ilicite
Presiunea fiscală s-a intensificat. Legea nr. 141/2025, intrată în vigoare la 1 august 2025, a modificat TVA de la 19% la 21% și a majorat accizele pentru produsele din tutun și vape. Efectul imediat al majorărilor de taxe este, de regulă, o presiune în sus asupra prețurilor de raft, ceea ce alimentează și piața ilicită.
Datele KPMG din iunie 2025 arată că piața ilicită de țigări a urcat la 6,9% în România, echivalentul a aproximativ 1,78 miliarde de țigări, reprezentând o pierdere estimată de 324 de milioane de euro pentru bugetul de stat. Deși România rămâne sub media europeană la acest indicator, creșterea de 0,9 puncte procentuale față de anul anterior indică o tendință care merită urmărită.
Segmentele care cresc cel mai rapid
Pliculețele cu nicotină reprezintă poate cel mai dinamic segment din prezent. Introduse oficial în cadrul legal românesc prin Legea 64/2024, ele răspund unei cereri reale din partea consumatorilor care caută produse fără tutun și fără ardere. Gama disponibilă pe piața locală include branduri internaționale precum ZYN, Velo, White Fox sau Killa, iar magazine specializate acoperă acest segment alături de celelalte categorii, de la tutun vrac și aparate de injectat până la kituri vape și lichide cu nicotină.
Vape-ul rămâne o categorie în expansiune, chiar dacă ritmul de adopție în România este mai lent față de piețele vest-europene. Regatul Unit oferă un punct de referință relevant: circa 5,6 milioane de adulți vapau în 2024, reprezentând aproximativ 11% din populația adultă, cel mai ridicat nivel înregistrat până atunci. Este important de precizat că această expansiune nu vine fără întrebări de siguranță: un studiu publicat în Nature Scientific Reports în 2024 a confirmat că aerosolul produs prin vaporizarea glicerinei vegetale și propilenglicol produce inflamație și reduce funcția mucociliară chiar și în absența nicotinei, ceea ce face ca prezentarea vape-ului ca alternativă complet lipsită de riscuri să fie incorectă.
Ce înseamnă toate acestea pentru consumatorul adult
Piața produselor pentru fumători adulți din România este în prezent mai complexă decât a fost vreodată, atât din perspectiva ofertei disponibile, cât și a cadrului legal în care aceasta operează. Consumatorul care navighează astăzi între tutun vrac, produse de tutun încălzit, vape sau pliculețe cu nicotină se confruntă cu un peisaj reglementat mai strict, mai scump din cauza fiscalității și mai divers ca opțiuni decât acum cinci ani. Alegerea informată presupune înțelegerea diferențelor reale dintre categorii, inclusiv a profilurilor de risc documentate, nu a promisiunilor de marketing ale producătorilor. Reglementarea mai clară este un pas în direcția corectă, iar eficiența ei depinde în mare măsură de aplicarea uniformă, care rămâne, deocamdată, inegală pe teren.
