Specialiștii în protecția mediului spun că malurile Someșului din municipiul Satu Mare ar trebui să devină arii naturale urbane. Biodiversitatea regăsită aici ar putea justifica protejarea acestor zone, ideale pentru iubitorii de natură, ele reprezentând și un adevărat "plămân verde" pentru oraș.
Într-un interviu acordat jurnaliștilor de la EuropaFM, Janos Mark Nagy, președintele Societății Carpatine Ardelene din Satu Mare, a făcut o pledoarie pentru includerea malurilor Someșului din municipiul Satu Mare pe lista ariilor naturale urbane.
Potrivit acestuia, motive ar fi suficiente, dar în primul rând este vorba despre biodiversitatea din zonă. De la păsări ca pescărușul albastru și egreta mare la castori și vidre, malurile Someșului au mult de oferit iubitorilor de natură.
"Pe Someș s-a păstrat o luncă naturală, formată din zăvoaie de salcii și plopi, în plus, albia Someșului este într-o stare semi-naturală, astfel, foarte multe specii de animale și plante protejate încă se mai găsesc în această zonă. Un simplu cetățean poate să facă o plimbare în orice anotimp și poate să observe păsări de apă, cum este pescărașul albastru sau egreta mare sau, poate, chiar și barza neagră sau, dacă este foarte norocos, poate să vadă și castor sau urmele lăsate de castor sau de vidră", a precizat Janos Mark Nagy, președintele Societății Carpatine Ardelene din Satu Mare, în interviul acordat celor de la EuropaFM.
Și nu doar sătmărenii care se bucură de plimbările prin natură ar putea profita de includerea malurilor în aria protejată. Și amatorii de sport și picnic ar avea de câștigat.
"Pe lângă acestea, bineînțeles, este o zonă foarte bună pentru a face sport sau pentru picnic, chiar sunt zone amenajate pentru picnic", a mai spus Janos Mark Nagy.
[video_facebook url="https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fpermalink.php%3Fstory_fbid%3Dpfbid0p5qqXydDtPtKp16vzfEHGmYnWeTeEqycTMRumhDk42PrArtr4RkD8LcUP62JXShnl%26id%3D102951962644542&show_text=true&width=500"]
Ariile naturale urbane sunt practic niște "plămâni verzi" pentru orașe. Extinderile haotice ale orașelor, lipsite de strategii de sustenabilitate, au transformat locurile în care ne trăim viața în ecosisteme vulnerabile la încălzirea climatică. Iar asta o resimțim tot mai mult vara, când temperaturile tot mai ridicate și perioadele tot mai îndelungate de caniculă transformă orașele noastre din betoane în adevărate cuptoare.
"Suprafețele întinse de beton și elemente non-organice favorizează apariția fenomenului numit ”insulă de căldură”, fapt ce poate transforma marile aglomerări urbane în zone tot mai dificil de locuit, în lipsa spațiilor naturale cât mai diverse din punct de vedere ecologic", explică ONG-urile care militează pentru crearea de arii naturale urbane.
Iar ariile naturale urbane ne pot ajuta și cu poluarea aerului, poluarea fonică și cea luminoasă.
"În orașe aproape 2 ani de viață sănătoasă sunt pierduți din cauza poluării aerului [...] Zgomotul și poluarea luminoasă afectează sănătatea fizică, mentală și emoțională", mai spun militanții pentru mediu.
Coaliția de ONG-uri numită Rețeaua pentru Natură Urbană are în vizor mai multe proiecte, nu doar malurile Someșului în municipiul Satu Mare, iar două dintre ele sunt în stadii avansate, este vorba de Parcul Natural Brassovia în Brașov și Parcul Est în Cluj, acolo unde și cetățenii s-au implicat pentru a pune presiune pe autoritățile locale pentru conservarea și protejarea naturii. Pe listă sunt și Muntele Cozla în Piatra Neamț, livada cu peri secular și pădurea Codrișor în Bistrița, lacurile și pădurea Ciric în Iași, malurile Crișului Repede în Oradea, malurile Mureșului în Arad, pădurea Verde, malurile Begăi și canalul Behelea în Timișoare, precum și mai multe obiective naturale din Capitală.
sursa foto: Natura urbană a Sătmarului / Városi természet Szatmáron
