Întrebat despre proiectul de pădure urbană de la Noroieni, primarul municipiului Satu Mare, Kereskényi Gábor, a precizat că a avut o întâlnire deja cu proiectanții, dar că deja s-a întârziat patru luni de zile, în timp ce s-au căutat în zonă vidre, un animal protejat de lege al cărui habitat trebuie conservat. Discuția a ajuns rapid la Grădina Romei, acolo unde administrații succesive au încercat să scape de ciori prin metodele aprobate de lege, dar nu au reușit.
Patru luni de zile, atâta spune primarul municipiului Satu Mare că proiectanții care fac studiul de fezabilitate pentru pădurea urbană de la Noroieni au stat să facă un nou studiu după ce în zonă, ONG-uri care activează în domeniul protecției animalelor au anunțat existența unor vidre.
"Ieri am avut o discuție cu proiectanții care realizează sf-ul ( n. red. studiul de fezabilitate) pentru pădurea urbană Noroieni, care au stat la rândul lor vreo patru luni ca să facă un studiu pentru că au descoperit prietenii noștri de la protecția animalelor că acolo trăiește, nu știu ce trăiește pe acolo, trăiește vidra, nu știu unde trăiește că pârâul acela este secat și nu au observat specialiștii care au întocmit acest studiu. Au stat acolo efectiv câteva zile și n-au văzut nicio vidră", a declarat astăzi într-o conferință de presă primarul Kereskényi Gábor.
Vidra este protejată prin lege, iar habitatele animalului trebuie conservate. Prezența animalului în zonă ar însemna și o regândire a proiectului actual care prevede la Noroieni înființarea unor locuri de picnic, locuri de joacă, un cinema în aer liber, un pod și un traseu suspendat, cu belvedere, pontoane, respectiv restaurante și food court-uri.
Vidra (Lutra lutra) trăiește în medii acvatice și semiacvatice variate, poate fi întâlnită de la țărmul mării până la altitudini ridicate pe pârâurile de munte, chiar și în centrul marilor orașe, cum este cazul Parcului Natural Văcărești.
Vidra este o specie strict protejată în temeiul legislației internaționale și a diferite convenții. Acesta este listată în anexa I a CITES, Anexa II al Convenției de la Berna, anexele II și IV a Directivei Habitate și Directivei Specii ale Uniunii Europene și Anexa I din Convenția de la Bonn (Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS), care recomandă cel mai înalt grad de protecție a acesteia. Conform Listei Roșii a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) specia vidră este Potențial Amenințată – NT (Near Threatened).
Legislația cinegetică din Romania (Legea 407/2006, Legea 197/2007, Legea 215/2008, și OUG 102/2010) impune o protecție strictă pentru specia vidră. Valoarea despăgubirii conform legii 407/2006 și Legii 197/2007, în cazul braconării unui exemplar de vidră este de 2000 de euro.
Ciorile din Grădina Romei, o problemă nerezolvată
Discuția cu privire la legislația care protejează animalele a mers și spre situația din Grădina Romei, acolo unde spune primarul că se spală pe jos chiar și de două ori într-o zi, dar fără prea mare folos. Edilul a precizat că practic, deși vorbim de un parc frumos în care se pot face amenajări, el nu poate fi utilizat acum de familii, de copii sau de sătmărenii amatori de plimbări, totul din cauza ciorilor.
"Degeaba avem un parc frumos, degeaba amenajăm, degeaba vine operatorul și spală zilnic de două ori, așa arată după 30 de minute de parcă de un an n-ar fi fost spălat. Trebuie să găsim soluții. Nu cred că doar la Satu Mare sunt aceste situații. Dar când cineva a legiferat așa niște lucruri, băgate sub nas de ONG-uri, poate că ar mai fi trebuit să analizeze", a declarat edilul.
Kereskényi a spus și că își dorește un oraș verde și a dat exemplu campaniile de refacere a parcurilor, plantările de copaci din ultimii ani și amenajarea scuarurilor. Doar că edilul spune că în același timp cetățenii trebuie să se poată bucura de aceste zone verzi, iar uneori legislația din domeniu protecției animalelor nu ține cont de realitățile din teren.
În ceea ce privește problema ciorilor, alte orașe din țară se confruntă cu situații similare, care s-au înrăutățit după pandemie, iar metodele de utilizare pentru alungarea înaripatelor, fie că vorbim de sisteme sonore sau de introducerea în habitate a unor prădători, au avut efecte limitate.
În plus, sătmărenii au început să se plângă de faptul că, ciorile care odată se aflau mai degrabă în zona parcului, acum pot fi observate și în parcul central, dar și în zona ștrandului.
