Piața imobiliară din România continuă să reflecte diferențele mari dintre regiunile dezvoltate economic și cele aflate în zone cu o dinamică redusă. Potrivit datelor PresaSM, luna mai 2025 a însemnat pentru județul Satu Mare un total de 406 tranzacții cu terenuri și 112 unități individuale vândute.
La nivelul municipiului Satu Mare au fost vândute 116 terenuri, împărțite astfel:
- 4 terenuri extravilane agricole,
- 0 extravilane neagricole,
- 72 intravilane cu construcții,
- 40 intravilane fără construcții.
În ceea ce privește unitățile individuale (apartamente, case, parcări), în municipiul Satu Mare s-au tranzacționat 96 de astfel de proprietăți.
În comparație cu marile centre urbane ale țării, activitatea imobiliară din Satu Mare rămâne modestă. Spre exemplu, municipiile aflate în fruntea clasamentului au avut de 4-6 ori mai multe tranzacții decât reședința județului Satu Mare.
Top 5 municipii după numărul de terenuri vândute în mai 2025:
- Brașov – 625 terenuri
- Cluj-Napoca – 487 terenuri
- Iași – 368 terenuri
- Timișoara – 341 terenuri
- Constanța – 282 terenuri
Spre comparație, Satu Mare cu cele 116 terenuri vândute se află în a doua jumătate a clasamentului național al municipiilor reședință de județ.
În ceea ce privește unitățile individuale vândute, Satu Mare (96) este departe de marile centre:
- București – 3.388 unități
- Brașov – 439 unități
- Cluj-Napoca – 408 unități
- Timișoara – 352 unități
- Constanța – 343 unități
Cum arată Satu Mare în context regional? În comparație cu municipii similare ca mărime și importanță administrativă, Satu Mare are o activitate imobiliară relativ redusă:
- Oradea: 225 terenuri vândute, 182 unități individuale
- Baia Mare: 138 terenuri vândute, 115 unități individuale
- Zalău: 76 terenuri vândute, 67 unități individuale
Cu toate că Satu Mare nu se numără printre polii principali de atracție ai pieței imobiliare, statistica arată interesul pentru achiziții se păstrează constant, în special pentru terenurile intravilane cu construcții. Totuși, dinamica locală rămâne în umbra orașelor mari din vestul țării, precum Cluj-Napoca, Oradea sau Timișoara, care beneficiază de investiții puternice, migrație internă și o cerere susținută pe piața rezidențială.
