Deși Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) oferă înregistrarea GRATUITĂ a proprietăților în sistemul oficial, la nivelul județului Satu Mare lucrările avansează cu pași mărunți. Până acum, doar în 45 de localități s-au înregistrat sistematic aproximativ 77.000 de imobile, acoperind o suprafață de aproape 59.000 hectare. Un progres modest, având în vedere importanța și amploarea programului.
În cadrul unui proiect major derulat cu fonduri europene, din cele nouă Unități Aadministrativ Teritoriale - PRIMĂRII - din județul Satu Mare incluse, doar două – Apa și Doba – au finalizat cadastrarea, în timp ce în celelalte șapte lucrările sunt încă în derulare. Medieșu Aurit, Craidorolț și Beltiug urmează să intre anul acesta în etapa de afișare publică, moment crucial pentru ca cetățenii să-și verifice datele și să ceară corecturi, dacă este cazul.
Problema majoră nu este lipsa banilor – programul este gratuit pentru cetățeni – ci implicarea scăzută a autorităților locale și pasivitatea populației. Deși legea obligă primăriile să sprijine lucrările prin furnizarea documentelor, organizarea campaniilor de informare și colaborarea cu specialiștii, multe UAT-uri tratează cadastrul ca pe o sarcină secundară. În unele cazuri, lipsa de personal calificat sau de experiență în proiecte similare duce la întârzieri și blocaje.
Pe de altă parte, și cetățenii trebuie să se implice mai activ: să fie prezenți la întâlnirile publice, să permită accesul specialiștilor la terenuri și să furnizeze actele necesare. Din păcate, lipsa de informare și neîncrederea contribuie la perpetuarea unor situații care, pe termen lung, pot avea efecte serioase.
Imobilele neînregistrate nu pot fi ipotecate, nu pot face obiectul unor investiții sau construcții legale și nu pot genera venituri pentru bugetele locale. În lipsa cadastrului, autoritățile pierd fonduri europene importante și se blochează proiecte de infrastructură. Totodată, nu se pot rezolva succesiunile nedezbătute, iar proprietarii rămân în afara circuitului civil legal.
Programul de cadastru nu este doar o formalitate birocratică, ci o condiție esențială pentru dezvoltarea comunităților. Este gratuit – dar nu va rămâne la nesfârșit așa. De aceea, este momentul ca oamenii să meargă la primării, să ceară explicații, să se intereseze și să profite de acest demers cât încă este posibil.
Statul oferă o oportunitate rară – păcat că autoritățile se mișcă greu și cetățenii nu sunt suficient de informați.
Principalele deficiențe/blocaje întâmpinate în derularea lucrărilor de înregistrare sistematică sunt următoarele:
- modul defectuos de aplicare/nefinalizare a legilor de restituire a proprietăţii;
- nefinalizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor necooperativizate (practica comisiilor de fond funciar a fost neunitară, în sensul că au existat comisii de fond funciar care au emis titluri de proprietate pentru terenurile necooperativizate şi comisii care nu au aplicat dispoziţiile legale privind terenurile din zonele necooperativizate, iar lipsa de acurateţe a înregistrărilor din registrele agricole a creat dificultăţi la dovedirea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri);
- lipsa planurilor parcelare în zonele cooperativizate;
- fragmentarea mare a terenurilor, determinată de legile de restituire a proprietăților;
- delimitarea defectuoasă a proprietății statului (schiţele aferente terenurilor din proprietatea statului nefiind ataşate la inventarul întocmit de autorităţile publice, delimitarea acestora în teritoriu fiind greu de realizat);
- pentru anumite categorii de bunuri ale UAT-urilor sau din domeniul public sau privat al statului au fost reglementate sisteme de evidență specifice (cadastrul apelor, cadastrul extractiv şi cartea minieră, bazinele hidrografice şi amenajamentele silvice, ţinute şi administrate de autorităţile publice de resort), iar amplasamentele nu au coincis cu situația identificată prin înregistrarea sistematică;
- inexactități în registrele vechi (registre agricole, roluri fiscale), ceea ce complică identificarea corectă a proprietarilor;
- implicare insuficientă a populației,prin absența la întâlnirile publice, neprezentarea documentelor sau contestarea lucrărilor.
Cetățenii care au proprietăți in intravilanul sau extravilanul comunei în care au loc lucrări de înregistrare sistematică trebuie să colaboreze cu specialiștii care efectuează măsurători, să permită accesul pe proprietate şi să aducă/pună la dispoziție acte de proprietate, precum: certificat moștenitor, testament, contract de vânzare – cumpărare, hotărâre judecătorească definitivă, raportul de expertiză tehnică etc.
