O aparent banală convorbire telefonică despre o subvenție APIA s-a transformat într-o înșelătorie informatică ce a lăsat un sătmărean fără 4.600 de lei. Însă partea cea mai surprinzătoare a cazului este că persoana în contul căreia au ajuns banii susține că a fost, la rândul său, victima unei alte fraude online, fiind folosită fără să știe ca verigă într-un lanț de escrocherii.
Recent, Judecătoria Satu Mare a confirmat soluția de renunțare la urmărirea penală într-un dosar ce viza infracțiuni de înșelăciune, acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare frauduloase, după ce anchetatorii nu au reușit să identifice autorii.
Apelul care a declanșat totul
Conform informațiilor PresaSM, totul a început în septembrie 2025, când un sătmărean a fost sunat de o persoană care s-a prezentat drept reprezentant al unei bănci. Sub pretextul actualizării datelor necesare pentru verificarea unei subvenții APIA recent încasate, interlocutorul i-a cerut confirmarea unor informații personale. Escrocul cunoștea deja numele victimei și faptul că aceasta primise bani prin APIA, aspect care i-a conferit credibilitate. După discuție, victima nu a mai reușit să acceseze aplicația bancară, iar când s-a prezentat la bancă a descoperit că din contul său fuseseră efectuate două transferuri neautorizate, de 2.900 și 1.700 de lei, în total 4.600 de lei. Banii au fost transferați într-un cont Revolut.
Descoperirea neașteptată: beneficiara transferului era și ea victimă
Investigațiile au arătat că titulara contului Revolut în care au ajuns banii era o femeie care, la rândul ei, fusese atrasă într-o presupusă schemă de investiții în criptomonede. Aceasta le-a declarat anchetatorilor că accesase o reclamă pe Facebook și fusese contactată prin telefon și WhatsApp de persoane care pretindeau că reprezintă o platformă de investiții denumită APAX. Convinsă că poate obține profituri din criptomonede, femeia a transferat mai multe sume de bani și, la solicitarea presupușilor consultanți financiari, și-a instalat pe telefon aplicația AnyDesk, oferindu-le acces de la distanță la dispozitiv. Practic, escrocii au preluat controlul asupra contului său Revolut. La un moment dat, femeii i s-a spus că va primi o sumă de bani în cont, pe care trebuia să o retransmită mai departe. Exact acest lucru s-a întâmplat și cu cei 4.600 de lei proveniți de la victima din Satu Mare.
Banii au dispărut în lumea criptomonedelor
Capturile de ecran puse la dispoziția anchetatorilor au arătat că suma de 4.600 de lei a intrat în contul Revolut al femeii și, în aceeași zi, a fost transferată către Revolut Digital Assets Europe Ltd, pentru achiziții în zona activelor digitale. Anchetatorii nu au reușit să identifice destinația finală a fondurilor deoarece datele disponibile nu permiteau descifrarea adresei de criptomonedă utilizate. Acesta este, de altfel, unul dintre aspectele evidențiate în dosar: infractorii folosesc frecvent criptomonede, portofele virtuale și platforme internaționale, ceea ce face extrem de dificilă identificarea beneficiarilor reali ai banilor.
O greșeală care a îngreunat ancheta
Un detaliu aparent minor a complicat și mai mult investigația. După ce și-a dat seama că a fost victima unei fraude, sătmăreanul și-a resetat telefonul mobil, ștergând toate datele. Astfel, numărul de telefon de pe care fusese contactat a fost pierdut definitiv, iar anchetatorii au rămas fără unul dintre cele mai importante indicii care ar fi putut conduce la identificarea autorilor. În plus, comunicarea dintre escroci și persoanele implicate s-a realizat prin WhatsApp și prin numere de telefon greu de identificat, practică frecvent întâlnită în infracțiunile informatice.
De ce a fost închis dosarul
Deși faptele cercetate sunt grave și prevăzute de Codul Penal cu pedepse care pot ajunge până la șapte ani de închisoare, procurorii au apreciat că nu mai există perspective reale de identificare a autorilor.
În motivarea soluției s-a arătat că:
-
prejudiciul a fost de 4.600 de lei;
-
autorii nu au putut fi identificați;
-
fondurile au fost direcționate către zona criptomonedelor;
-
continuarea investigațiilor ar fi presupus costuri și resurse disproporționate în raport cu șansele de succes.
Judecătorul de cameră preliminară a confirmat concluzia procurorilor, apreciind că soluția este legală și temeinică.
Un caz care arată cum funcționează fraudele moderne
Dincolo de pierderea financiară, dosarul scoate în evidență un fenomen tot mai întâlnit: existența unor „victime intermediare”, persoane păcălite să își pună la dispoziție conturile bancare sau accesul la dispozitivele proprii, devenind fără să știe instrumente ale infractorilor.
În acest caz, sătmăreanul care și-a pierdut banii și femeia în contul căreia au ajuns sumele au fost amândoi victime ale aceleiași rețele de escrocherie. Primul a fost convins să divulge informații personale sub pretextul verificării unei subvenții APIA, iar cea de-a doua a fost atrasă într-o falsă investiție în criptomonede și determinată să ofere acces complet la contul său Revolut.
-----------------------------
FOTO: Arhivă/Scop ilustrativ
