Într-un dosar care pare desprins dintr-o anchetă despre „munca la negru” și fraudele din sistemul silvic, un pădurar din județul Satu Mare a fost trimis în judecată după ce ar fi inventat sute de zile de muncă, ar fi trecut în acte persoane care nu au lucrat niciodată în pădure și ar fi semnat în locul zilierilor pentru a încasa bani de la ocolul silvic. Potrivit informațiilor PresaSM, prejudiciul depășește 114.000 de lei, iar ancheta a scos la iveală un mecanism care ar fi funcționat ani la rând.
„Zilierii fantomă” din pădure
Procurorii susțin că, între anii 2017 și 2019, pădurarul din cadrul Ocolului Silvic „Asociația Salcâmul Ciumești” ar fi completat fictiv registrele de zilieri și bonurile de lucru recepție. În documente apăreau persoane care, în realitate, nu ar fi muncit niciodată în cantonul silvic administrat de acesta. Ancheta vorbește despre sute de acte materiale și sute de poziții din registrele oficiale în care apăreau aceleași nume, pontate repetitiv pentru lucrări de împădurire și întreținere silvică. Mai mulți martori au declarat în fața anchetatorilor că nu au lucrat niciodată pentru ocolul silvic și că nici măcar nu își recunosc semnăturile din registre. În unele situații, oamenii figurau că au muncit zeci de zile și că au încasat sume consistente, deși aceștia susțin că nu au primit niciun leu.
Semnături falsificate în numele muncitorilor
Unul dintre cele mai neobișnuite aspecte ale dosarului este legat de modul în care ar fi fost completate registrele. În fața instanței, inculpatul a recunoscut că el este cel care a semnat în locul zilierilor la rubrica „semnătură de confirmare a primirii banilor”. Explicația oferită: mulți dintre muncitori nu știau să scrie sau să citească. Judecătorii au respins însă apărarea. În motivare se arată că aceiași oameni au reușit ulterior să își semneze declarațiile date în fața polițiștilor și în instanță, iar niciunul dintre martori nu a confirmat că și-ar fi dat acordul ca pădurarul să semneze în numele lor. Instanța a concluzionat că adevăratul motiv pentru care inculpatul ar fi semnat în locul zilierilor era acela de a nu le permite să vadă sumele reale trecute în acte.
Oameni plătiți cu 30 de lei, dar pontați cu 90
Din declarațiile martorilor rezultă că diferențele dintre sumele trecute în registre și cele efectiv plătite erau uriașe. În acte, pădurarul deconta 70 de lei pe zi în 2017, 83 de lei pe zi în 2018, 90 de lei pe zi în 2019. În realitate, mulți muncitori spun că primeau doar 30 sau 40 de lei pe zi. Unii au declarat că au lucrat câteva zile, dar în registre apăreau pontați câte 40 sau chiar 46 de zile. În alte cazuri, persoane care nu au muncit deloc figurau ca fiind plătite pentru săptămâni întregi de activitate. Un martor a afirmat că a primit doar 210 lei, deși în documente apărea cu aproape 3.000 de lei încasați. Altul a spus că a fost plătit în lemne de foc, însă inculpatul ar fi ridicat totuși din casieria ocolului silvic banii aferenți muncii sale.
„Nu i-am trecut în registre ca să nu piardă ajutorul social”
Pădurarul a negat acuzațiile și a susținut că banii ridicați au fost folosiți pentru plata unor oameni care ar fi muncit efectiv, dar care nu doreau să apară oficial în documente pentru a nu pierde ajutoarele sociale. El a mai declarat că din acei bani cumpăra mâncare pentru muncitori, apă, țigări, spray-uri împotriva țânțarilor și că, uneori, în teren lucrau chiar 35-40 de persoane, deși în acte figurau mai puține. Instanța nu a acceptat însă această variantă, apreciind că probele administrate – registrele, dispozițiile de plată, expertiza contabilă și declarațiile martorilor – demonstrează existența unui mecanism prin care erau ridicate sume de bani mai mari decât cele ajunse efectiv la zilieri.
Expertiza: peste 114.000 de lei ar fi fost însușiți
Raportul de expertiză contabilă efectuat în dosar arată că inculpatul ar fi ridicat în total peste 142.000 de lei pentru plata zilierilor, din care și-ar fi însușit aproximativ 114.682 de lei. Potrivit procurorilor, peste 47.000 de lei ar reprezenta bani încasați pentru persoane care nu au muncit niciodată, iar aproximativ 67.000 de lei ar proveni din diferențele dintre sumele trecute în acte și cele efectiv plătite muncitorilor. Separat, anchetatorii susțin că pădurarul și-ar fi însușit și bani proveniți din exploatarea materialului lemnos. Este vorba despre peste 32.000 de lei, reprezentând contravaloarea a 386 de metri cubi de lemn care nu ar fi fost decontați legal.
Martori care și-au schimbat declarațiile
Dosarul a devenit și mai complicat după ce mai mulți martori și-au nuanțat sau modificat declarațiile în instanță, la ani distanță de momentul anchetei. Judecătorii au remarcat însă că mulți dintre aceștia își aminteau exact doar aspectele favorabile inculpatului, în timp ce despre restul susțineau că „nu mai țin minte”. În motivare apare chiar expresia „memorie selectivă”. Mai mult, doi martori au declarat că pădurarul s-ar fi prezentat la domiciliul lor înainte de audieri și le-ar fi spus ce să declare în fața polițiștilor, oferindu-le în schimb o căruță cu lemne.
Un proces întins pe ani
Dosarul a fost trimis în judecată în 2023, însă procesul a fost prelungit după schimbarea completului de judecată și readministrarea întregului probatoriu. Au fost reaudiați zeci de martori, iar pronunțarea hotărârii a fost amânată de mai multe ori. Pădurarul a fost judecat pentru delapidare în formă continuată, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
