Președintele Forța Dreptei, Ludovic Orban, alături de președintele USR, Cătălin Drulă, a anunțat marți la Parlament că pachetul referitor la creșterea de taxe și impozite, promovat de Guvernul Ciolacu prin angajarea răspunderii, că va fi atacat la Curtea Constituțională. Președintele Forța Dreptei a menționat că singura pârghie reală pentru a opri pachetul legislativ de înăsprire a fiscalității, nociv pentru mediul privat, este sesizarea Curții Constituționale și declararea proiectului de lege ca neconstituțional.
„Coaliția monstruoasă a preluat guvernarea în noiembrie 2021, an în care s-a înregistrat creștere economică de aproape 6% din PIB. După nici 2 ani de guvernare creșterea economică s-a prăbușit la 1,7% în primul semestru al anului 2023 și economia continuă să o ia la vale. Deși au promis că nu vor crește nicio taxă, niciun impozit, nicio contribuție, atât PSD-iștii, cât și PNL-iștii, deși nu au avut nici măcar un rând în programul de guvernare care a fost votat de Parlament, atât Guvernul Ciucă, cât și Guvernul Ciolacu, principala preocupare a PSD-iștilor și a PSD-iștilor travestiți a fost aceea de a da în cap românilor care își câștigă cinstit existența din activități economice, din profesii liberale, din activitatea pe care o desfășoară pe piața liberă. De ce? Pentru ca să nu fie obligați să taie funcții sinecuriștilor politici pe care i-au angajat pe ușa din dos de când s-au angajat la guvernare fără concurs, oameni care freacă menta în instituțiile publice și care nu aduc nicio plus valoare pentru societatea românească și nu face altceva decât să servească interesele politice ale partidelor de guvernământ”, a declarat Ludovic Orban.
De asemenea, la sesizarea parlamentarilor din Forța Dreptei și din USR, Curtea Constituțională a admis solicitarea de a declara ca neconstituțională modificarea Codului civil prin care este restrâns exercițiul dreptului de proprietate privată și înăsprit regimul general al arendei.
Modificarea legislativă contestată la CCR instituia o perioadă minimă obligatorie a contractelor de arendă, de 7 ani, condiție fără de care eventualele contracte ar fi urmat să fie declarate ilegale. Acest lucru a însemnat o restrângere a exercițiului dreptului de proprietate în sensul în care cei care dețin proprietăți pe care doresc să le dea în arendă nu mai puteau decide în legătură cu respectiva proprietate, de la an la an, în funcție de beneficiile obținute.
Totodată, se impunea, ca efect al termenului de 7 ani, a unui drept de preemțiune pentru achiziția terenului pe aceeași perioadă, precum și permiterea schimbului de terenuri dintre arendași, fără a exista condiția acordului proprietarului. Prin efectul acestei legi, piața agricolă ar fi fost blocată în privința noilor fermieri care doreau să ia în arendă terenuri, consecința fiind o și mai mare concentrare a terenurilor agricole în mâinile latifundiarilor roșii. Adoptarea acestei legi a fost posibilă doar cu sprijinul Partidului Național Liberal, care a trădat un principiu fundamental al doctrinei liberale, cel referitor la dreptul de proprietate și la exercitarea neîngrădită a acestuia.
Astfel, în data de 13 iunie 2023, în plenul Camerei Deputaților, cei mai mulți dintre deputații PNL care au participat la vot s-au exprimat în favoarea acestei propuneri legislative. Totodată, prin faptul că 19 parlamentari PNL au preferat să-și extragă cartelele din aparatul de vot, în frunte cu liderul de grup, propunerea legislativă a putut fi declarată ca adoptată, întrunind mai mult de jumătate plus unu din numărul parlamentarilor prezenți. Și la nivelul Senatului, parlamentarii PNL au votat în favoarea acestei propuneri legislative, în 29 iunie 2022, iar fără susținerea acestora inițiativa nu ar fi putut fi adoptată.
