Tot mai multe conflicte politice din interiorul Consiliului Județean Satu Mare par să fie mutate din sala de ședințe în birourile procurorilor. În ultimii ani, unii directori ai instituțiilor subordonate administrației județene au ales să formuleze plângeri penale împotriva unor consilieri județeni care le-au blocat sau contestat proiectele, însă verificările efectuate de organele judiciare s-au încheiat, în mai multe cazuri, fără confirmarea acuzațiilor.
Un astfel de dosar, ale cărui documente au intrat în posesia PresaSM, ridică serioase semne de întrebare cu privire la folosirea instrumentului penal în dispute care au, în esență, un pronunțat caracter politic.
Directorul unei instituții de cultură a reclamat doi consilieri județeni
Potrivit ordonanței conducerii Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare - obținută de PresaSM, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Laszlo Robert Istvan, a formulat un denunț împotriva consilierilor județeni PNL Horvat Alexandru și Riștea Aurelia Alina. Acesta a susținut că semnătura lui Horvat Alexandru de pe un amendament depus în cadrul Consiliului Județean ar fi fost falsificată. Sesizarea a vizat un amendament depus înaintea ședinței extraordinare a Consiliului Județean din 13 iunie 2025, prin care cei doi consilieri solicitau scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului privind suplimentarea cu 100.000 de lei a bugetului instituției conduse de Laszlo. Din documentele procurorilor rezultă că tocmai această rectificare bugetară a generat conflictul.
S-a deschis dosar penal pentru fals și uz de fals
În urma plângerii, polițiștii au început urmărirea penală pentru fals intelectual și uz de fals, iar ulterior încadrarea juridică a fost schimbată în infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. Au fost audiați martori, persoanele vizate și au fost analizate împrejurările în care documentul a fost întocmit și depus.
În timpul cercetărilor, atât Horvat Alexandru, cât și colega sa, Riștea Aurelia Alina, au declarat că înscrisul contestat fusese semnat în mod real de ambii consilieri, înainte ca Horvat să plece în concediu în Spania. Potrivit declarațiilor consemnate în ordonanță, documentul fusese pregătit anticipat tocmai pentru că liderul de grup urma să fie plecat din țară în perioada ședinței, iar colega sa îl înlocuia în mod obișnuit în astfel de situații.
Parchetul: nu există infracțiune
După administrarea probatoriului, procurorii au dispus clasarea cauzei, reținând că fapta nu există în materialitatea ei. În traducere liberă: fapta reclamată, așa cum a fost prezentată în plângere, nu s-a produs în realitate. Mai mult decât atât, în ordonanța prin care a fost respinsă plângerea formulată ulterior împotriva soluției de clasare, prim-procurorul explică faptul că, atât timp cât semnătura este recunoscută și asumată de persoana în numele căreia apare, nu poate fi reținută existența infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată sau a infracțiunii de uz de fals.
Procurorul merge chiar mai departe și arată că, chiar și în ipoteza în care o altă persoană ar fi executat fizic semnătura, cu acordul titularului, elementele constitutive ale infracțiunii nu ar fi întrunite, întrucât lipsește caracterul falsificării în sens penal.
Plângerea împotriva clasării, respinsă
Nemulțumit de soluția inițială, directorul instituției de cultură a formulat o plângere împotriva ordonanței de clasare. Nici această încercare nu a avut succes. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare a respins plângerea ca neîntemeiată, iar în subsidiar chiar ca inadmisibilă, apreciind inclusiv că petentului nu i-au fost vătămate interesele legitime personale în sensul prevăzut de lege. Acesta a fost obligat și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Întrebarea legitimă: unde se termină controlul administrativ și unde începe presiunea penală?
Dincolo de soluția concretă din acest dosar, cazul ridică o problemă de interes public. În loc ca disputele privind oportunitatea unor rectificări bugetare sau amendamente depuse în Consiliul Județean să fie tranșate prin vot politic și dezbatere administrativă, acestea ajung uneori să fie transformate în dosare penale împotriva unor aleși care contestă anumite proiecte.
În speța analizată, organele judiciare au concluzionat că acuzațiile nu se confirmă, iar mecanismul penal nu poate fi folosit pentru a sancționa un conflict administrativ sau politic. Rămâne însă întrebarea dacă astfel de plângeri nu produc, chiar și atunci când se finalizează cu clasare, un efect de intimidare asupra consilierilor care aleg să se opună unor proiecte promovate de conducerea unor instituții aflate în subordinea Consiliului Județean Satu Mare.
Într-un stat de drept, formularea unei plângeri penale reprezintă un drept al oricărei persoane. În egală măsură însă, soluțiile procurorilor și ale instanțelor arată că acest instrument nu poate deveni un mijloc de reglare a disputelor politice sau administrative atunci când faptele reclamate nu întrunesc elementele unei infracțiuni.
