Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie a scăzut în anul 2024, la 3,595 milioane de persoane, mai puţine cu 375.000 persoane faţă de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală de 9,4%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), În schimb, suntem în continuare peste media europeană, cu aproape unul din cinci români fiind afectați. Regiunea țării cu cele mai multe persoane aflat în risc de sărăcie rămâne regiune de Sud-Est, în timp ce datele arată că tinerii sunt cei mai expuși.
În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2024, de 3.595.000 persoane, mai puţine cu 375.000 persoane faţă de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%.
Rata sărăciei pe sexe a fost în 2024 mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaţilor (19% faţă de 18,9%).
Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) şi a celor de 18-24 ani (22,2%).
Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi a fost 22,6% în anul 2024 (în scădere cu 2,5 puncte procentuale faţă de anul 2023), dar mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi.
Ajutoarele sociale sunt în continuare cele care oferă pentru aceste persoane cea mai importantă susținere, arată datele INS.
În anul 2024, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 615.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă).
Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu un 0,9 puncte procentuale (4,3% faţă de 5,2%). Educația joacă și ea un rol important, cele mai afectate persoane fiind cele cu un nivel de educație scăzut.
Topul pe regiuni
Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est, care cuprinde județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, (39,7%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (35,1%), care cuprinde județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.
Regiunea de Nord-Est, cu județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, a înregistrat 33,8% și e urmată în clasament de Sud-Muntenia cu 28,8%, adică județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.
Regiunea Nord-Vest, din care face parte și județul Satu Mare, este pe locul cinci, cu 25,6% și e urmată de regiunea Centru cu 24,7%, adică județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Regiunea Vest a înregistrat un procent de 21,3%, iar pe ultimul loc se află București-Ilfov cu 12%.
