România se pregătește să intre în era trenurilor de mare viteză, iar proiectul ar putea schimba radical modul de deplasare al sătmărenilor. Deși viitoarea linie nu va traversa direct municipiul Satu Mare, apropierea de Oradea și Cluj-Napoca – două noduri importante pe traseul propus – ar putea transforma orașul într-un veritabil punct de pornire pentru călătorii rapide spre litoral, București sau centrul țării. Cu legături feroviare modernizate ori trenuri rapide de conexiune, drumul până la mare ar putea fi parcurs în aproximativ cinci ore.
România face primii pași pentru realizarea unei linii feroviare de mare viteză care să lege Constanța de granița de vest a țării, printr-un coridor ce ar permite trenurilor să circule cu până la 250 km/h – o viteză care nu este atinsă în prezent pe nicio linie CFR. Proiectul, estimat la aproape 15 miliarde de euro, presupune atât modernizarea unor linii existente, cât și construirea unor trasee complet noi, cu cale ferată dublă, dedicate trenurilor de mare viteză.
Studiu realizat de o companie canadiană
Planul a fost elaborat în baza unui studiu de oportunitate realizat de compania canadiană Atkins Reali, aceeași firmă care a semnat contractul de inginerie pentru unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Contractul de consultanță a avut o durată de opt luni, începând din octombrie 2024, iar studiul a fost finalizat în decembrie 2025. Documentul analizează condițiile necesare pentru dezvoltarea unui sistem de tren de mare viteză în România, inspirat din experiența altor state europene, și stabilește cerințele tehnice, investiționale și operaționale, precum și pașii instituționali pentru implementarea proiectului. Coridorul ar urma să fie integrat în rețeaua europeană de transport TEN-T.
Traseu de aproape 782 km
Conform studiului, a fost identificată oportunitatea dezvoltării unui coridor feroviar de mare viteză pe aliniamentul: Constanța – București – Brașov – Sighișoara – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – frontiera cu Ungaria. Lungimea totală a traseului ar fi de 781,9 kilometri, iar costurile de investiție sunt estimate la 14,93 miliarde de euro, cu un cost mediu de aproximativ 19 milioane de euro pe kilometru. Traversările montane, precum zona Câmpina – Predeal – Brașov, ar putea folosi atât trasee comune pentru trenuri convenționale și de mare viteză, cât și infrastructură nouă, inclusiv tunelul Predeal, aflat în prezent în faza de aprobare a documentațiilor tehnico-economice.
Implementare în patru faze
Având în vedere dimensiunea investiției, proiectul ar urma să fie realizat etapizat, în patru faze:
-
Faza 1: București – Câmpina (linie nouă, dublă, 250 km/h) și posibil Câmpina – Brașov, modernizată pentru 200 km/h;
-
Faza 2: Brașov – Cluj-Napoca, prin Târgu Mureș (linie nouă, 250 km/h);
-
Faza 3: Cluj-Napoca – Oradea, prin Zalău (linie nouă, 250 km/h);
-
Faza 4: București – Constanța, cu modernizare pentru 200 km/h între București și Fetești și linie nouă pentru 250 km/h între Fetești și Constanța.
Realitatea actuală: întârzieri și viteze modeste
În prezent, chiar și atingerea vitezei de 160 km/h rămâne o provocare pe multe tronsoane. Linia Cluj-Napoca – Oradea, aflată în modernizare și electrificare printr-un proiect de peste 9 miliarde de euro finanțat din PNRR, înregistrează întârzieri majore. Lucrările, începute la 1 ianuarie 2023, nu vor putea fi finalizate până la termenul-limită de decontare a fondurilor europene, stabilit pentru august 2026. Potrivit datelor oficiale CFR, stadiul execuției este de:
-
55% pe lotul Cluj-Napoca – Aghireș,
-
59% pe lotul Aghireș – Poieni,
-
doar 16% pe lotul Poieni – Aleșd,
-
32% pe lotul Aleșd – Episcopia Bihor.
Obiectivul acestui proiect este ca trenurile de călători să poată circula cu până la 160 km/h, iar un tren InterRegio să parcurgă distanța Cluj – Oradea în aproximativ 2 ore și 15 minute.
Legătura de mare viteză, pe alt traseu
Potrivit studiului, viitoarea legătură de mare viteză dintre Cluj-Napoca și vestul țării nu va urma actualul traseu montan, ci va fi realizată printr-un aliniament alternativ, prin Arad, pentru a permite viteze de 250 km/h. Dacă proiectul va fi implementat, România ar putea deveni parte a rețelei europene de trenuri de mare viteză, asigurând o conexiune rapidă între Marea Neagră și Europa de Vest. Deocamdată însă, planul rămâne la stadiul de strategie, în timp ce infrastructura feroviară existentă se confruntă cu întârzieri și probleme majore de execuție.
