ANCHETĂ. Cât îi costă pe sătmăreni salariile din zecile de primării falimentare. TOP pe localități

Conform unei analize PresaSM, cea mai scumpă administrație locală din județul Satu Mare e în comuna Hodod. Locuitorii de aici ar trebui să plătească cel mai mare preț pentru fiecare angajat al Primăriei, asta dacă ne uităm la cheltuielile de personal și la numărul populației. Localitățile Cămin și Cehal sunt pe următoarele locuri, iar la polul opus se află localitățile Certeze, Supur și Bixad. 

Dacă ne uităm pe ultimele date oficiale cu privire la execuția bugetară, atunci vedem că, desigur, primăriile de orașe înregistrează cele mai mari cheltuieli de personal. Municipiul Satu Mare a plătit salarii în valoare de 77 de milioane, în timp ce la Carei, cheltuielile de personal au fost peste 31 de milioane. La Negrești-Oaș s-au cheltuit pe salarii 15 milioane, în timp ce Tășnadul a cheltuit aproape 12 milioane. Ardudul a cheltuit puțin peste 10 milioane, iar Primăria din Livada a avut cheltuieli de personal de puțin peste 9,5 milioane. Comparativ, cheltuielile comunelor sunt mult mai mici, potrivit datelor PresaSM. 

Cele mai mari cheltuieli de personal au fost înregistrate la Primăria Medieșu-Aurit, acolo unde peste 8,5 milioane s-au dus pe salarii, chiar dacă localitatea nu este cea mai mare din județ. Top zece în ceea ce privește cheltuielile de personal este completat de Turț, Hodod și Odoreu. Turț e pe locul cinci pe județ în ceea ce privește populația, în timp ce localitatea Odoreu este și ea în top 15 când vorbim de populație.

Dacă doar mărimea cheltuielilor de personal nu spune multe, altfel putem înțelege situația dacă ne uităm la cât ar trebui să plătească fiecare locuitor pentru a susține cheltuielile de personal ale primăriilor.

Astfel, vedem că cel mai mult pentru salariații din primării ar trebui să plătească locuitorii din Hodod. Localitatea care, potrivit recensământului avea o populație de puțin peste 2900 de locuitori, a avut în 2024 cheltuieli de personal de aproape 7,5 milioane. Asta înseamnă că fiecare cetățean din localitate ar trebui să plătească anual 2570 de lei pentru a acoperi doar salariile din primărie.

Situația nu e roz nici în Cămin, unde la o populație de 1250 de locuitori, cheltuielile de personal ale primăriei s-au ridicat la peste 2,7 milioane de lei. Practic, fiecare locuitor din Cămin ar trebui să plătească anual, doar pe salariile din primărie, 2204 lei. Și în Cehal locuitorii ar trebui să plătească puțin peste 2000 de lei anual pentru a acoperi doar cheltuielile de personal. În alte 16 localități din județ, sătmărenii ar trebui să plătească între 1800 și 1500 de lei anual doar pentru a acoperi salariile din primării.

La polul opus al clasamentului stă localitatea Certeze. Cu o populație de peste 5600 de locuitori, autoritățile locale au raportat cheltuieli salariale de aproape 4 milioane, ceea ce înseamnă că fiecare locuitor din comună ar trebui să plătească anual 693 de lei pentru a acoperi salariile. La Supur, un locuitor ar trebui să plătească 716 lei pe an, în timp ce un locuitor din Bixad ar trebui să plătească 721 de lei.

Care este situația în orașe și municipii

Dacă ne uităm la municipiile și orașele sătmărene, vedem că cel mai mult pentru angajații din primărie plătesc locuitorii din Carei, aproape 1700 pe an. Ardudenii plătesc 1645, în timp ce la Livada, fiecare locuitor plătește pe an 1619. La Tășnad, fiecare locuitor plătește 1483 de lei pentru a acoperi cheltuielile salariale, iar cel mai puțin plătesc locuitorii municipiului Satu Mare, 841 de lei.

Top localități sătmărene cheltuieli de personal ale primăriilor/numărul de locuitori

Primarul comunei Căpleni, Megyeri Tamás Róbert, a transmis un punct de vedere: ”În primul rând, vă mulțumesc pentru atenția acordată problemei finanțării administrațiilor publice locale, acesta fiind un subiect extrem de important, care afectează direct populația. Totuși, pentru ca cititorii dumneavoastră să aibă o imagine completă și exactă asupra datelor bugetare per cap de locuitor prezentate în articole, aș dori să vă atrag atenția asupra unui detaliu tehnic important, care nuanțează semnificativ situația descrisă. Sumele care apar la capitolul „cheltuieli de personal” în bugetele locale nu acoperă exclusiv salariile aparatului propriu al primăriilor (funcționari publici și personal contractual). În această categorie statistică și contabilă sunt incluse și salariile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, precum și indemnizațiile aferente acestora.

Finanțarea acestor cheltuieli de asistență socială se realizează în felul următor: bugetul de stat de la nivel central asigură cel mult 90% din sumă, în timp ce diferența (de cel puțin 10%) trebuie acoperită de autoritățile locale din bugetele proprii. Desigur, stabilirea încadrării în grad de handicap și a drepturilor aferente nu este o decizie a autorității locale, ci a comisiilor medicale de specialitate – ceea ce este absolut firesc, nefiind o chestiune administrativă. Această metodologie contabilă duce, în practică, la situația în care sumele destinate asistenței sociale – care doar tranzitează bugetele locale, fiind susținute majoritar din bugetul de stat – cresc disproporționat capitolul cheltuielilor de personal.

În multe cazuri, chiar și 80-90% din „cheltuielile de personal” raportate sunt destinate acestor obligații sociale, și nu salarizării aparatului propriu al primăriei. Prin urmare, povara reală a cheltuielilor strict administrative suportate din taxele locuitorilor este, în realitate, mult mai mică decât lasă să se înțeleagă datele statistice brute. Am convingerea că aceste informații vor contribui la o informare și mai exactă a publicului în viitor”