Situația financiară și medicală a Spitalul Județean de Urgență Satu Mare ridică semne serioase de întrebare, potrivit unei analize prezentate în cadrul Consiliul Județean Satu Mare de consilierul județean PNL, Alina Ristea. Aceasta susține că, pe baza documentelor publice, a datelor furnizate de spital și de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Satu Mare, dar și în urma discuțiilor cu medici din unitatea medicală, instituția se confruntă cu două tipuri majore de probleme: financiare și medicale.
Datorii mai mari în 2025 decât în 2024
Potrivit datelor prezentate, datoriile totale ale spitalului au crescut în ultimul an. În 2024, datoriile instituției se ridicau la aproximativ 18 milioane de euro, dintre care 63 milioane lei datorii către furnizori (circa 12,6 milioane euro), respectiv peste 27 milioane lei datorie către Casa de Asigurări de Sănătate. În 2025, situația s-ar fi agravat, iar datoriile totale ar fi ajuns la aproximativ 20 milioane de euro. Detaliat, aproape 68 milioane lei datorii către furnizori (circa 13,5 milioane euro); aproape 33 milioane lei datorie către Casa de Asigurări. Și arieratele au crescut de la 18 milioane lei la finalul anului 2024 la 22,7 milioane lei la finalul anului 2025.
Consilierul județean afirmă că aceste cifre indică o tendință de acumulare a datoriilor, în locul unei redresări financiare.
„Față de anul 2024, spitalul a adăugat aproximativ 2 milioane de euro la datorii, ceea ce reconfirmă incapacitatea conducerii de a aplica un management eficient”, a susținut Alina Ristea.
Contractul cu Casa de Sănătate nu a fost realizat integral
Un alt indicator invocat este contractul pentru servicii medicale încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate.
-
valoarea contractată pentru 2025: 108 milioane lei
-
valoarea realizată: 106 milioane lei
Diferența de aproximativ 2 milioane de lei (circa 400.000 euro) ar reprezenta servicii medicale neefectuate sau necontabilizate. Potrivit consilierului județean, există spitale publice din țară care depășesc valoarea contractelor cu casele de sănătate, realizând servicii suplimentare care nici măcar nu sunt decontate, fără să acumuleze însă datorii de asemenea dimensiuni.
Cheltuielile cu personalul, cea mai mare pondere
În analiza prezentată se arată că cheltuielile cu personalul reprezintă cea mai mare pondere din totalul cheltuielilor spitalului, ceea ce ar impune o evaluare atentă a structurii de personal.
Printre soluțiile propuse:
-
analiza cheltuielilor pe întregul spital și pe fiecare secție;
-
corelarea veniturilor cu cheltuielile pe secții;
-
blocarea angajărilor, cu excepția medicilor;
-
redistribuirea personalului auxiliar între secții, în funcție de gradul de ocupare a paturilor.
Potrivit datelor invocate, există secții cu 80% personal și grad de ocupare a paturilor de peste 90%, dar și secții cu 70–80% personal și ocupare de doar 25–26%, ceea ce ar indica un dezechilibru în organizarea resurselor.
Paturi goale în spital
Pe lângă problemele financiare, analiza indică și dificultăți de ordin medical și organizatoric. Rata medie de ocupare a paturilor în 2025 ar fi fost de 56%, iar în unele secții chiar 25–27%. În practică, acest lucru înseamnă că, din 25 de paturi disponibile, doar aproximativ 5 sunt ocupate.
Consilierul județean consideră că structura actuală a spitalului trebuie regândită:
-
analiza necesarului real de paturi;
-
transformarea unor secții cu activitate redusă în compartimente sau cabinete;
-
înființarea unor secții care ar putea aduce venituri mai mari, precum paliația;
-
redistribuirea paturilor în funcție de adresabilitatea pacienților.
În același timp, există secții cu cerere foarte mare, precum: neurologie, nefrologie, cardiologie, oncologie, gastroenterologie, chirurgie. Potrivit Alinei Ristea, unele dintre aceste secții au liste de așteptare pentru internare, ceea ce ridică întrebarea dacă numărul de paturi alocat este suficient.
Durata de spitalizare peste media națională
Un alt indicator menționat este durata medie de spitalizare, care ar fi mai mare decât media națională. Consilierul județean propune monitorizarea lunară a acestui indicator; analiza cazurilor în care durata depășește semnificativ media; verificarea indicatorului ICM (indicele de complexitate a cazurilor) pe fiecare secție. De asemenea, ar trebui crescute performanțele în secțiile chirurgicale și făcute publice: veniturile pe secții, cheltuielile pe secții, indicatorii de performanță.
Apel către conducerea spitalului
În final, Alina Ristea a cerut conducerii spitalului și Consiliului de Administrație să intervină mai ferm. Potrivit acesteia, rolul Consiliului de Administrație nu ar trebui să se limiteze la aprobarea achizițiilor mai mari de 50.000 de lei, ci să includă analiza activității spitalului, elaborarea unei strategii de redresare financiară, monitorizarea reală a indicatorilor de performanță.
„Spitalul nu mai are timp de compromisuri. Situația nu mai poate continua cu creșterea constantă a datoriilor. Este nevoie de decizii asumate și de o conducere care să implementeze reforme”, a declarat consilierul județean Alina Ristea
